La douăzeci de minute de aici
într-un parc cocoșat
stă un melc,
rezemat
de o cochilie albastră,
legat cu un fir de aţă
de un copac aplecat
de spate.
și-n aer miroase a brad
a rumeguș și mucegai
toate amestecate
cu un iz de speranţă
și castane.
când plouă afară
și oamenii zbiară
pe străzi și la geamuri,
cochilia lui beteagă
se strânge și-adună
noroi.
Iar parcul e gol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu